Cultura

DRAGOBETELE SĂRBĂTORIT LA CASA LIMBII ROMÂNE

Recent la casa limbii române a fost petrecută o sărbătoare de suflet dedicată Dragobetelui, sărbătoarea ce vine din trecutul milenar.

,,Cei femeie pe pământ, Pasăre zburând în vânt, Ce frumos e hulubașul, Privesc la ei cum se iubesc,Cum gânguresc frumos golașii, Privesc și vrei nu vrei zâmbesc, O grijă și o pietate, Cuprinde taina lor divină, Ce neagă orice vanitate, Și-nalță dragostea sublimă.”

RODICA TOMA DIRECTOARE CASA LIMBII ROMÂNE: Astăzi este sărbătoarea Dragobetelui, dar noi ne-am adunat aici ca să lucrăm un pic, să ne organizăm, pentru că doamnele au convenit și își doresc demult să înceapă să facă câte o bluză brodată, ceea ce noi în popor numim ie. Este o lucrare foarte bună pentru fiecare din noi. De fapt se spune că de Dragobete nu se lucrează, decât în gospodărie se face curat, dar vom combina acul cu rima și vom încerca toate din noi să facem câte o strofă despre dragoste.

Sărbătorirea Dragobetelui la casa limbii române în acest an a avut un scenariu și o semnificație deosebită. Ea a fost plăsmuită de comun cu Direcția Raională de Cultură, iar participanții au fost de diferite vârste și preocupări.

MARIA BOLOTOVICI ȘEFĂ DIRECȚIA RAIONALĂ CULTURĂ: Am intercalat sărbătoarea de Dragobete care ne aparține. Cu prilejul acestei sărbători vreau să doresc tuturor multă dragoste în suflet, să dispună de acest sentiment pe parcursul vieții, pentru că ne dă puteri, ne dă viață ca să continuăm ceea ce ne propunem. De fapt este un laborator de creație cărui îi dăm viață astăzi, pentru ca să aibă continuitate.

MARIA CUCU LOCUITOARE SATUL PETREȘTI: Am venit cu acest scop, ca să văd ce mai face lumea și să fac așa o ie care să corespundă localității mele. La noi în ce ie se mărita fata, în același costum era înmormântată,  fiindcă demult așa se îmbrăca fata în costum popular.

LIDIA GHERMAN LOCUITOARE SATUL PETREȘTI: Am țesut în viața mea prosoape și mama îmi arăta cum se nividește florile acestea, aceasta mult depinde de îțe.

Meșterițele amatoare, dar și cele profesioniste și-au împărtășit cunoștințele în arta confecționării iilor. Acestea au demonstrat cum se confecționează corect ia autentică și ceea stilizată, ce materiale se folosesc pentru a obține produsul final.

LILIA STARCIUC LOCUITOARE MUNICIPIUL UNGHENI: După câte am înțeles o să croim iea, ne învățăm a croi, e ceva nou pentru mine, dacă sincer este pentru prima dată când vreau să încerc să fac o ie.

MARIA BOLOTOVICI ȘEFĂ DIRECȚIA RAIONALĂ CULTURĂ: Va fi odată în lună, până lucrările vor fi duse la bun sfârșit. Ne-am propus să cunoaștem tehnologia și procedura, să cunoaștem ce aparține zonei respective. Totodată cei cointeresați ce țin la portul popular, documentând-ne cu acele meșterițe care confecționează costumul național, să ne pună la curent cu tot procesul, ca să nu dăm greși și să ajungem la un rezultat îmbucurător, ca să promovăm ia noastră națională.

Rodica Toma, gazda sărbătorii, are deja o experiență în arta confecționării iilor. Dânsa are o colecție cu care se mândrește, mai nou scrie și versuri, ori motto-ul sărbătorii a fost ,,Dialogul dintre ac și rimă”.

RODICA TOMA DIRECTOARE CASA LIMBII ROMÂNE: ,,Pe la sfârșit de făurar, E sărbătoare-n calendar, Când se iubesc băieți și fete, Căci sărbătoarea-i Dragobete.” Și dacă astăzi lucrăm la iei, confecționăm ii. La fel o strofă din poezie care se numește ,,Zestrea neamului”. ,,De preț e zestrea pentru noi lăsată, E truda neamului prin timp vărsată, Ea ne-a unit mereu cu Dumnezeu, Cu ea azi mă mândresc și eu.”